Și să-ntind aripi în înaltul cer,
Atunci venit-ai pe un nor
Să-mi tai avîntul cel rebel.
Și cînd am vrut să strig
Să cred că lumea îmi aparține,
Fost-am cuprinsă de un frig
Ce a tăiat tot glasul meu din mine.
Să fiu ferice mult am vrut,
Să știu că eu doar te-am avut,
Dar n-ai venit și-am înțeles,
În mine tot a pierdut sens.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu