O picătură într-un ocean
O lacrimă dintr-un neant
O scînteie dintre ruini
O viață printre mii și mii...

marți, 12 iulie 2011

Înger

Doar când te uiți la cer uimit
Mai trec prin gând raze de dor,
Iar stând pe piatră neclintit
Privești și nu mai vezi cel nor.

Cu el plecat-au toate gânduri,
Și nu va reveni nicicând
Și lacrimi vor vedea pământuri
Din cer cu patimă căzând.

Și vei cerca atunci să cauți
În amintiri doar suferințe
Dar le-ai uitat și vezi să lauzi
Un nor ce ți-a redat ființa.

Și au căzut lacrimi curate
Hrănit-au solul sec și gol
În schimb durerile-s furate
De-un înger preschimbat în nor.

 O boltă largă și senină
Deasupra-tot acum răsare
Un curcubeu o face plină
De-un lan de flori multicolore.

Și razele de dor trecute
Iubesc lumina unui soare
Numai speranțe îți aduce,
Lăsând trecutul ce dispare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu